You are currently browsing the monthly archive for ianuarie 2008.
Astazi ZIUA de Cluj a reusit sa depaseasca la traficul online un alt cotidian local. Spun ca am invins tatele petru ca acel cotidian local a avut un satlt de cateva mii de cititori pe internet dupa ce a publicat doua saptamani la rand un set de poze cu trei domnisoare dezbracate. Se pare ca cititorii de presa uita mult mai usor tatele si intr-un final se orienteaza catre subiecte serioase chiar relevante pentru viata cotidiana.
Attila Biro
Ieri prietenul meu Liviu, care este un mic geniu la o companie de publicitate din Cluj mi-a trimis urmatoarea leapsa.
1. Ia cartea care este cea mai aproape de tine.
2. Deschide-o la pagina 123.
3. Găseşte a 5-a propoziţie/frază.
4. Postează pe blog textul urmatoarelor 4 propoziţii/fraze cu aceste instrucţiuni.
5. Nu îndrazni sa scotocesti prin rafturi după cartea aceea foarte deosebită sau “intelectuală”.
6. Dă leapşa mai departe la alţi 6 prieteni.
Din fericire la sfarsitul saptamanii trecute am cumparat 4 carti semiproaste din Vatra Dornei, asa ca aveam una pe monitorul calculatorului. Din nefericire nu am inceput sa o citesc eu. Asa ca am gasit cartea Crime nerezolvate *(nu nu este un roman de Kafka)
de Rusell Gould:
1. In cei doi ani dinaintea mortii lui Karen, copii au vizitat-o o data la cateva luni.
2. O perioada Karen a lucrat ca functionara la Spitalul din Oklahoma, iar apoi si-a depus cererea pentru o slujba mai serioasa si mai bine platita ca analist laborant la fabrica de plutoniu a Companiei Nucleare Kerr-McGee, care fusese construita de-a lungul raului Cimarron langa Crescent, Oklahoma.
3. Karen a fost angajata pe 5 august 1972 a inceput sa lucreze in laboratorul metalografic, unde erau testat si examinate calitativ peletele de plutoniu pentru reactoarele nucleare.
4. Karen primea un salariu de 4 $ pe ora.
Si probabil undeva in cartea Karen moare tragic. Have fun
La sfarsitul saptamanii trecute am petrecut cateva zile la Vatra Dornei. Acolo langa partia de ski era parcat un autocar sfant. Este vorba de autocarul Mitropoliei Moldovei. Cred ca este vorba de o nuoa forma de promovare a ortodoxiei. Probabil sloganul ar fi: “Mitopolia Moldovei te duce in rai cu autocarul”
Unii dintre colegi contestau blogul meul in care publicam poze cu diferite exclusivitati dupa producerea primului telefon. Forma in care eu am prezentat pozele reprezenta o ironie la adresa fenomenului exclusivitatilor. Astazi am vazut pe un ziar/blog clujean in care un muncitor care se pisa pe un colt al fabrici Nokia a fost trensformata intr-o stire de mare interes. 
Sa fim seriosi! Incep sa cred ca si blogul meu ar putea fi denumit ziar exclusiv online.
Attila Biro
Foto: David Shugar
Nokia a generat deja primele locuri de muncã pentru locuitorii comunei Jucu. Nicolae Andras, Ana Gãtej si nea Arpi sunt primii jucani care îsi câstigã pâinea de pe urma producãtorului de telefoane mobile. Nicolae Andras curãtã halele fabricii, preoteasa Ana Gãtej cazeazã muncitori, în timp ce nea Arpi a reusit sã-si plãteascã avocatul din banii câstigati ca translator pe santierul de la Jucu.Pe lângã zecile de tranzactii imobiliare vegheate de Primãria Jucu, localnicii au început sã simtã mirosul banilor adusi în comunã de Nokia. Jucanii au douã mari dileme în acest moment: cu cât sã îsi vândã terenurile si ce salarii oferã compania finlandezã. Unii dintre localnici, mai norocosi, au aflat deja rãspunsul la a doua întrebare. Multi dintre jucani, care în urmã cu doi ani trãiau doar de pe urma animalelor pe care le cresteau, au început sã îsi facã planuri pentru deschiderea unui magazin, a unui bar sau a unei pensiuni. Mai mult, câtiva au încropit deja mici afaceri în domeniul hotelier, punându-si la bãtaie casele pentru a gãzdui muncitorii care lucreazã pe santierul fabricii Nokia.Pe zi ce trece, în sat se simte cum scade rata somajului. La numai câteva case de Primãria pãstoritã acum de Dorel Pojar, dupã ce fostul edil, Ioan Coste, a fost încarcerat dupã ce a fost prins în timp ce era mituit, locuieste familia Andras. Capul familie, Nicolae Andras, este unul dintre primii jucani care îsi câstigã pâinea la Nokia. “Sunt angajat de o firmã din Cluj-Napoca si fac curat în halã la Nokia. Lucrez numai de câteva zile”, spune acesta. Familia Andras locuieste, alãturi de cumnatul lui, Nicolae, angajat tot la curãtenie în hala Nokia, într-un fost grajd. Cele douã familii au în total 13 copii. Sotia lui Nicolae s-a arãtat încântatã de slujba sotului ei.“Decât somer si cu patru copii, e mai bine”, spune sotia lui Nicolae. Ieri la amiazã, ea si copiii asteptau ca Nicolae sã se întoarcã de la slujbã. în curtea plinã de noroi în care se înfunda unul dintre copii, erau clãditi câtiva paleti, inscriptionati cu numele companiei Goldbeck, antreprenorul care construieste halele Nokia.“Le folosim la sobã”, a comentat femeia. La ora patru si un sfert, Nicolae Andras s-a întors de la muncã: “Ce sã vã mai spun de Nokia? Nu prea stiu eu si nici nu am voie sã zic. Acuma am treabã si mi-e foame”. Apoi bãrbatul a intrat în casã.
Nokia s-a cazat la cele sfinte
“Efectul Nokia” a lovit din plin si parohia ortodoxã din Jucu. Preotul si preoteasa Gãtej au pus pe picioare prima pensiune din sat. Clientii? Evident, muncitorii Nokia.“Acuma am în chirie niste bãieti din Târgu-Jiu, Mures si din alte pãrti”, spune preoteasa Ana Gãtej. Clientii sunt cazati în casa ridicatã de preot si sotia sa. “Avem gaz, apã si centralã. Chiria e 200 de euro pe toatã casa, plus cheltuielile”, spune preoteasa, care cunoaste toate “noutãtile economice” ale zonei.De la ea am aflat cã lantul de magazine Oncos a cumpãrat teren în Jucu. în opinia femeii, deschiderea fabricii Nokia este un dar de la Dumnezeu. “Acuma trei ani era foarte greu, acuma lucrurile se miscã, oamenii vin în Jucu, lumea vinde teren. Eu zic cã Nokia asta e un dar de la Dumnezeu. Pãcat cã unii nu stiu sã-i multumeascã”, spune femeia.Tot ea povesteste cã unii jucani au devenit miliardari, dupã ce si-au vândut terenurile. “Acuma toti îsi cautã proprietatea, toti au mosteniri, înainte pe nimeni nu interesa pâmântu’ de la Jucu”, a mai declarat Ana Gãtej.
Preoteasa, analist economic
Preoteasa Gãtej ne-a destãinuit cã timp de trei luni, din octombrie si pânã în decembrie, a gãzduit un grup de muncitori maghiari. “Le fãceam mic-dejun si ceva mâncare scãzutã la cinã. Au plecat în decembrie si nu mi-au plãtit ultimele cheltuieli, dar au zis cã se întorc”, a mai completat preoteasa.Muncitorii maghiari au pus-o la curent cu salariile oferite pe santierul fabricii Nokia. “Ei lucrau la canalizare si un muncitor simplu primea 2.000 de euro. Acuma îi problemã cu nemtii de la Nokia. ªi finlandezii ãstia au venit cu un plan aici, cã e mai ieftinã mâna de muncã. Se aude cã Nokia plãteste cu 16 milioane un muncitor, or de la 16 milioane la 2.000 de euro e diferentã mare. Normal cã ei ies pe profit”, a concluzionat, precum un analist finanaciar, Ana Gãtej.
Translatorul finlandezilor, specialist în oierit
Nea Arpi este si el unul dintre jucanii care si-a câstigat pâinea muncind pentru Nokia. Culmea ironiei este cã, tot din cauza companiei finlandeze, bãrbatul, pensionar cu vechime, a fost nevoit sã lucreze în toamnã ca translator pe santierul de la Jucu.“Noi am cumpãrat dupã ’89 un teren de la o femeie. Anul trecut au venit fostii proprietari cãrora le-a fost retrocedat terenul si ne-au spus cã îsi vor terenul. Ca sã nu îl pierdem, am fost nevoiti sã îi dãm în judecatã si am avut de plãtit 23 de milioane”, ne-a explicat tanti Juji, sotia bãtrânului.Nea Arpi a devenit translator între muncitorii slovaci de pe santier si cei maghiari. “Era un student care stia slovaca si îmi traducea mie româneste, iar eu le traducem la unguri”, ne-a explicat Arpi. Cu banii câstigati, el si-a plãtit avocatul care l-a reprezentat în procesul în care a fost implicat tocmai de venirea Nokia.Fost cioban, bãtrânul este mândru de profesia sa si se laudã cu un premiu câstigat în 1980. “M-au trecut la gazetã, pentru cã am câstigat un concurs de oierit. Am primit o valizã goalã si o farfurie”, spune nea Arpi. Cu toate cã nu e foarte încântat de premiu, încã pãstreazã, cu mândrie, farfuria câstigatã la concurs.
Attila Biro
Foto: David Sugar
La aproape finalizata fabrica de telefoane Nokia din Jucu au tabarat toate televiziunile din Germania. Reporterii nemti, sistematic si ordonat au cautat urmele santajului corporatist efectuat de finalandezi in Romania. Maine seara televziunile vor prezenta reportajele evident “nepartinitoare” asupra scandalului Nokia.
Attila Biro
Ziarele se citesc in autobuze, în cafenele, pe vârfuri de munte. Ziarele sunt bune de împachetat slănina, ceapa şi brânza. Un teanc de ziare poate fi utilizat si pentru a folosi drept scaun. Un ziar bun poate deveni si cârpă de şters pantofii. Astăzi am primit de la sursele mele ultrasecrete din căminul 14 Haşdeu o imagine şocantă. Unul dintre ziarele locale este folosit drept colac de WC.
Attila Biro
In calitate de reporter am aflat azi de la magicul Trafic.ro ca cititorii de presa mai repede “citesc” cinci poze cu sâni şi funduri de femeie decât un material documentat despre taxe, despre costul întreţinerii, despre dezvoltarea oraşului sau orice altceva legat de cotidianul în care vieţuim. Poţi sa te dai de ceasul morţii că până la urmă poporul tot la ţâţe se uită în timp ce tu ca jurnalist încerci să le oferi cele mai bune informaţii legate de costurile vieţii sau despre cultura care ar trebuii să ne salveze sufletele. În vară mă aflam în metroul din Bucreşti, acolo am văzut teancuri de tabloide cu sâni şi fese pe prima pagină, teancuri devorate de bucureşteni. Eram ferm convins că în Cluj aşa ceva nu se poate întâmpla. Ieri am aflat că mă înselasem amarnic. Clujenii, cititori de presă se apropie tot mai mult de bucureştenii devoratori de tabloide şi scandaluri mizere.
Attila Biro
INCREDIBIL
UPDATE: La ZIUA de Cluj se mananca pizza. In premiera primele cutii de pizza comandate de reporterii ZIUA de Cluj au ajuns in incinta redactiei!
Prima felie de pizza si prima muscatura din felia de pizza a reporterilor ZIUA de Cluj dupa ce compania Nokia a produs primul telefon la Jucu. 
Dupa cum v-am promis in continuare puteti viziona primele imagini cu redactia ZIUA de Cluj dupa aflarea vestii ca la Jucu s-au produs primele telefoane Nokia din Romania. Prima exclusivitate este ca articolele ZIUA de Cluj care fac referire la primul telefon Nokia sunt citite chiar si in toaleta redactie.
Departamentul Sport al ZIUA de Cluj este ravasit dupa aflarea stirii ca la Jucu s-a produs primul telefon Nokia. Datorita unor masuri de siguranta nu voi prezenta imagini cu chipurile reporterilor sportivi ai ZIUA de Cluj. Mentionez ca stirea care a ravasit Romania a trecut prima data prin tastele unuia dintre redactorii departamentului Sport.
“Am sarbatorit producerea primului telefon Nokia prin cumpararea unui laptop Toshiba”, a declarat in exclusivitate Innes Radu, unul dintre celebrii reporteri ZIUA de Cluj care detine un telefon Nokia.
In final va prezint si primele telefoane Nokia aflate in proprietatea reporterilor ZIUA de Cluj care au vazut pentru prima data liniile de asamblare ale fabricii de la Jucu unde s-au produs primele telefoane Nokia
In premiera si exclusivitate galactica prima imagine cu primul tren incarcat cu autobuze care a trecut pe langa fabrica Nokia de la Jucu dupa producerea primului telefon Nokia!
“Si mai exclusiv” primele anvelope uzate aruncate langa fabrica de telefoane de la Jucu dupa producerea primului telefon Nokia
In premiera intergalactica prima poza cu mine in incinta primei fabrici Nokia din Romania si din Cluj dupa ce am vazut prima data linia de asamblare aprimelor telefoane Nokia, dupa producerea primului telefon Nokia made in Romania pentru prima oara in lume. 
Attila Biro
UPDATE: In cursul zilei voi prezenta un fotoreportaj in exclusivitate avand ca subiect redactia ZIUA de Cluj si cum au reactionat reporterii ziarului dupa aflarea vestii ca la Jucu s-a produs primul telefon Nokia!
Nokia a produs ieri primul telefon in Romania in localitatea Jucu. Stirea a fost anuntat in premiera de Ziua de cluj. Dupapublicarea informatie astazi am vazut diverse exclusivitati pe aceasta tema. Ba ca se vor prezenta imagini in exclusivitate, ba casete video, documente de la CNSAS, etc. Eu voi prezenta in exclusivitate evenimentele si trairile pe care le-am experimetat la ora probabila la care s-a produs primul telefon Nokia. De asemenea in exclusivitate imagini cu maidanezi din jurul fabricii Nokia si parerea lor despre producerea primului telefon.
Attila Biro
Update: Din cauza frigului şi a numeroaselor focare de turbare din judeţ nu am putut contactat nici unul din maidanezii din jurul Nokia. Cu toate acestea diseara voi prezenta cateva poze in exclusivitate cu tufisurile din jurul fabricii si modul in care acestea s-au schimbat dupa producerea primului telefon.
Vrajitoarele din Romania. adunate la o sezatoare de magie multicolora, intr-unul din palatele adevaratei Mame Omida, au decis sa aplice magia alba pe calea Internetului. Dupa ce au esuat sa subjuge Realitatea TV, Antena 3 sau ProTv, vrajitoarele conduse de mama Omida au inceput ofensiva prin crearea de bloguri. De pe blogurile cu vrajitoare am aflat ca unica si cea mai adevarata Mama Omida a facut descantece pentru familia Ceausescu. Bomba este alta. In curand vrajitoarele vor intra online. Pe mailuri si pe messanger ele vor descanta clientii. Imi si imaginez cum am sa stau online pe mess cu mai putin adevarata mama Omida si voi cere descantece pentru sefi.
Eu: Azi vreau un descantec de concediu, asa vreo 2 saptamani
mama si mai adevarat Omida: Sigur in ce perioada sa ti se acorde concediul? la vara? Sa bag in descantec si o prima de concediu?
Asa ca in curand vor aparea si antivirusi specializati in spamurile de magie neagra.
Attila Biro
Dupa lupte de gherila date in paginile celor doua ziare se intrevede un inceput de reconciliere. In editia curenta a Evz, reporterii cotidianului citeza ZIUA de Cluj, una dintre editiile locale a cotidianului ZIUA. In materialul Evz este vorba de casa regala si despre faptul ca principesa Margareta a fost numita ca succesoare a Regelui Mihai. In material se citeaza cateva pasaje dintr-un interviu acordat de catre principesa Margareta, in 2007, ziarului ZIUA de Cluj. Astfel anul se pare ca incepe sub auguri favorabili. Desi ma indoiesc ca vor inceta contrele dintre cele doua trusturi, mai ales acum in an electoral.
