Multumesc colegului meu Alex pentru ca este unul dintre cei care ma citeste si ma comenteaza, chiar daca doar la birou. Recunosc ca am avut candva tentative de a scrie pe sport, care insa au esuat, mai mult sau mai putin jalnic. Probabil nu imi este dat sa fiu reporter pe sport, de aceea ii apreciez pe colegii mei de la departamentul Sport. Este incredibil de greu sa fi in fiecare zi in priza, sa simti atmosefera din tribune, de pe gazon, din interiorul clubului, din vestiar, din conducerea echipei si din tribune, din nou. Eu pot sa scriu doar cea ce simt, cand sunt in tribune si cand vad ce se intampla pe gazon si in tribune, din nou. Cand vine vorba de un meci al U nu pot sa fiu obiectiv si cred ca nici nu vreau pentru ca sunt doar un fan al echipei si al spiritului care anima fenomenul U Cluj. Pot sa spun ca ma simt bine cand am la gat fularul alb-negru. Imi cer scuze celor care cred ca peste noapte am devenit un mic si infatuat comentator al fotbalului. Nu am sa ma erijez in analist al fotbalului pentru ca nu am nici calitatile si nici cultura necesara. O sa imi permit, doar, sa spun ce simt la meciuri si in afara lor.

Attila Biro