Reporter incognito: angajat la negru, apoi scuipat de patron

Reporterul ZIUA de Cluj a lucrat ilegal, fãrã echipamente de protectie si fãrã siguranta unui câstig, pe un santier din cartierul Grigorescu. De la colegii de santier, nea Ion, Costin si nea Nelu, am aflat cã santierele sunt pline de muncitori veniti din Moldova, ziua de muncã la negru se plãteste cu 50 de lei, nu existã echipamente de protectie, patronul te plãteste dacã vrea, iar contractele de muncã sunt de domeniul fantasticului.

Primul pas a fost gãsirea unui angajator. Darius Filipas este unul dintre antreprenorii care au lucrãri contractate la unul din mall-urile din Cluj-Napoca. El a fost cel care ne-a angajat pentru o lucrare în cartierul Grigorescu.

Negocierile pentru un post de salahor, muncitor necalificat, au durat cam 15 minute. “Uite care e treaba, nu aici în mall, eu am o lucrare separat, de amenajat un teritoriu pe strada Donath. Acolo e de sãpat, de amenajat, de turnat de niste betoane. O sã lucrezi cu încã trei oameni deocamdatã”, spune Darius despre viitoarea lucrare. în ceea ce priveste salarizarea, pentru o zi de muncã am negociat suma de 45 de lei, în functie si de activitate. Surprizã, Darius avea nevoie si de un om care sã supravegheze restul “angajatilor”. “Vedem cum te misti, dacã esti mai descurcãret te ocupi de ei. Dar fãrã sã stie ei”, mai spune Darius. Negocierile au avut loc cu douã zile înainte de începerea lucrãrii. împreunã cu alti trei muncitori, am început dupã douã zile munca la santierul aflat pe strada Donath, la numãrul 209. De la ceilalti trei angajati am aflat cã cele trei vile aflate în constructie apartin unui domn Fodor, fost director la o companie de constructii din Cluj-Napoca.

Muncã la 30 de grade

Vineri, 26 mai, a fost prima zi de muncã pe santier. Programul începe la ora 7.00. La adresa transmisã de cãtre angajator i-am gãsit în curte pe nea Ion, pe nea Nelu si pe Costin. Cei trei sunt moldoveni din judetul Bacãu, veniti în Cluj pentru un salariu mai bun. “Sunt multi bãieti care au venit din Moldova. La noi nu mai e de muncã si vin aici pentru un ban în plus”, spune Costin. Planul de muncã era stabilit de Darius cu o zi înainte. Urma sã terasãm curtea si sã pregãtim o rigolã pentru a fi betonatã. Timp de 4 ore împreunã cu nea Nelu, care e pensionar, am îndoit fiare, care urmau sã constituie armãtura betonului. “Nu am fãcut asta niciodatã. Eu am lucrat la Carom”, spune nea Nelu în timp ce taie niste bucãti de fier cu un polizor. Nici unul dintre cei de pe santier nu avea cascã de protectie, centuri de sigurantã, desi munceam si la înãltime, sau banalele mãnusi. La ora 9.00 am fãcut o pauzã de 5 minute pentru o cafea scurtã. Atunci am aflat cã în medie câstigul pe o lunã începe de la 1.600 de lei pentru începãtori, iar ziua de muncã este plãtitã cu minim 50 de lei. Nea Nelu se plângea de conditiile de cazare din internat. Cei trei colegi de santier dormeau în cãminele “Transporturi” din cartierul Mãrãsti. Am reluat munca în timp ce soarele ne ardea pielea. Afarã erau nu mai putin de 30 de grade.

Canicula, înecatã în bere, vodcã si rom

Dupã-amiazã, la ora 4.00, a apãrut si angajatorul. “Merge munca, bãieti?”, întreabã Darius. în câteva momente a apãrut si beneficiarul lucrãrii. “Uite, a venit si mosneagu’”, spune Costin în timp ce încarcã o roabã cu pietris. în pauzele de tigarã am aflat de la Costin cã nici unul dintre cei trei nu are carte de muncã.

“Eu îl cunosc pe Darius de cinci luni. Nu are nimeni carte de muncã”, spune Costin, care are 20 de ani. Nea Ion, care este calificat ca dulgher, si Costin au muncit la mall înainte de a veni la vilele de pe strada Donath. Nea Nelu, în schimb, avea vineri doar douã zile de muncã în Cluj. “Povesteau bãietii cã mai au ceva bani de recuperat de la Darius. Cã au lucrat în Apuseni si nu i-a plãtit încã. Dacã nu îmi dã bani eu plec. Gãsesc si acasã ceva de muncã”, spunea supãrat Nelu. în cele 12 ore de muncã nu am avut nici un fel de pauzã de masã. Despre apã mineralã, o trusã medicalã sau mãcar o sticlã de spirt sanitar, nici nu se punea problema. Pe furis, Nelu a povestit cã nea Ion si Costin au insistat ca Darius sã îi angajeze cu carte de muncã, dar fãrã succes. Dupã douã ore de supravegheat lucrarea, Darius s-a plictisit si a plecat. La ora 19.00 ziua de muncã s-a încheiat. Atunci, împreunã cu cei trei moldoveni, am mâncat slãninã si am bãut câte un pahar de vin. “Hai sã mergem la o bere undeva, bãieti”, spunea mesterul Ion, ars de soare si cu buzele uscate. Dupã o bere, asortatã cu rom si vodcã, în statia de autobuz, cei trei au plecat spre cãmine, cu speranta cã vor prinde apa caldã.

Santierele clujene, mirajul moldovenilor

Doi moldoveni au venit la Cluj pentru leafa mai mare de pe santier. Costin are 20 de ani si cu banii vrea sã îsi termine liceul si sã plece în Spania. Nea Nelu are 51 de ani si s-a mutat de la oras la sat, dar a rãmas fãrã banii cu care sã îsi construiascã o casã. La santierul de pe strada Donath lucreazã nea Ion, nea Nelu si Costin. Toti trei sunt din judetul Bacãu, din comuna Ghimes, satul Palanca. O poveste tristã am aflat-o de la Costin Cãvãlas, un tânãr de 20 de ani. El a venit la Cluj pentru a câstiga banii cu care sã îsi continue studiile. “Am un an jumate de liceu si vreau sã îl termin”, spune Costin. El a renuntat la liceu pentru cã pãrintii nu îi mai dãdeau bani. “La noi e altfel, trebuie sã aduci banu’. Ai mei nu m-au mai lãsat la scoalã, au zis sã lucrez”, mai spune el. Dupã ce s-a certat cu pãrintii, si-a luat lumea în cap si a venit la Cluj. “Vreau sã termin liceul si apoi sã plec în Spania”, a mai spus Costin. El are o sorã plecatã în Italia si una în Spania. “Amândouã lucreazã si au bãrbat acolo. O sã plec si eu, da’ mai încolo”, îsi dezvãluie Costin planurile de viitor. Duminica e singura lui zi liberã. Stã în Cluj de patru luni si spune cã abia a reusit sã vadã centrul orasului. “Ce sã ies în oras, de unde bani? Dupã muncã nu mai vreau decât un pat sã dorm”, mai spune el.

“Fata are nevoie de bani, acasã trebuie bani”

“Multi bãieti au venit de la noi sã lucreze aici. Am aflat din sat cã în Cluj e de muncã. E prima datã când am plecat de acasã”, s-a confesat nea Nelu. El este pensionat si s-a mutat din Onesti în satul Palanca. “Am vândut apartamentul si am construit o casã la tarã. Banii s-au terminat, cã tot am luat, tot am luat, si nu am mai avut de unde sã pun”, spune Nelu. Nevoia de bani l-a adus la Cluj. Cu banii câstigati aici vrea sã îsi continue constructia casei. înainte de a se pensiona, el a fost angajat la Carom Onesti. “Când lucram eu, mergeam noaptea cu trenul la ora 3.00 si ajungeam acasã seara la 9.00”, spune Nelu. Bolborosind, nea Nelu spune cã are o fatã la liceu. “E greu când esti departe de casã. Fata are nevoie de bani, acasã trebuie bani…”, spune Nelu suspinând. Dupã pensionare el si-a gãsit un alt loc de muncã. “Lucram la un vecin ca strungar pentru 200.000 pe zi. Da’ nu îmi dãdea banii. Si acum am de luat de la el 2 milioane”, se confeseazã nea Nelu.

Primul jurnalist care a “descoperit” munca la negru

Fenomenul muncii la negru a fost în vizorul presei încã din anii ‘80. Cel mai remarcabil demers jurnalistic a fost realizat în Germania. Günter Walraf, un jurnalist german, a realizat la mijlocul anilor ‘80 un material incognito remarcabil despre comunitatea turcã. Timp de doi ani, Walraf s-a deghizat ca imigrant turc. în acest sens el, si-a pus lentile de contact si si-a vopsit pãrul, schimbându-si total înfãtisarea. Ca emigrant turc în Germania, el a ales numele de Ali. Astfel, Ali alias Walraf, s-a angajat la negru la companii importante precum McDonalds sau Mercedes.

în 1986, el a publicat cartea “Ganz Unten” (Cap de Turc), în care povesteste experienta sa ca imigrant turc. Cartea si implicit tehnica folositã de Walraf a devenit reper pentru jurnalismul de investigatie din întreaga lume.

Dosar penal pentru santierele-fantomã

Inspectorii Inspectoratului Teritorial al Muncii (ITM) Cluj au controlat santierul de pe strada Donath, unde reporterii ZIUA de Cluj au muncit la negru, incognito. În urma controlului, reprezentii ITM, condusi de cãtre inspectorul-sef adjunct Marcel Munteanu, au aplicat o amendã de peste 5.000 de lei. Inspectorii ITM au gãsit la fata locului trei muncitori care nu aveau contracte de muncã. “Amenda pentru fiecare muncitor angajat la negru este cuprinsã între 1.500 si 2.000 de lei”, a declarat Munteanu. Dupã 20 de minute, la santier a apãrut si angajatorul Darius Filipas. “Da’ nu lucreazã aici, ci doar ajutã”, s-a justificat Filipas. Reprezentantul ITM a declarat cã acesta va fi obligat sã îi angajeze pe cei trei. “În cazul în care nu se prezintã mâine (azi – n. red.) la noi, va primi o amendã de 9.000 de lei. Dacã, la un viitor control, îl gãsim cu muncitori la negru i se poate întocmi dosar penal”, a mai declarat Munteanu.

“Mã, gunoiule, o sã am grijã de tine!”

La vederea reprezentantului ZIUA, Filipas a reactionat si a devenit violent si l-a scuipat pe reporterul care în urmã cu trei zile muncea pe santierul sãu. “Asa se întâmplã, uneori muncitorii fug, alteori angajatorii devin violenti”, a declarat Munteanu. Dupã plecarea inspectorilor, Filipas a continuat cu injuriile. “Mã, gunoiule, o sã am eu grijã de tine!”, a mai comentat acesta la adresa reporterului ZIUA de Cluj.

363 de muncitori la negru

ITM a controlat în 2007 88 de firme de constructii si a descoperit 363 de muncitori care nu aveau contracte de muncã. Inspectorul-sef al ITM, Daniel Pãcurariu, a prezentat ieri o sintezã a controalelor efectuate în 23-24 mai pe santierele din Cluj. “În urma controlului am aplicat 18 amenzi pentru munca la negru”, a declarat seful ITM. în cadrul actiunii au fost controlati 58 de angajatori. Conform statisticilor ITM, pentru deficientele constate la nivel de securitate si sãnãtate în muncã au fost aplicate 38 de amenzi, în valoare de 108.000 de lei. La nivel de relatii contractuale, celor 58 de angajatori le-au fost aplicate 36 de amenzi în valoare de 90.300 de lei. Controalele ITM Cluj au fost integrate în cadrul unei campanii nationale prin care se încearcã reducerea numãrului de muncitori la negru de pe santiere.

Amenzi între 1.500 si 2.000 de lei

Inspectoratul Teritorial de Muncã a controlat în 2007 88 de firme de constructii si a descoperit 363 de muncitori care nu aveau contracte de muncã. Pentru fiecare muncitor care lucreazã la negru, angajatorul primeste o amendã între 1.500 si 2.000 de lei. în cazul în care recidiveazã, i se poate întocmi si dosar penal.

Attila BIRO

ZIUA de Cluj